
Mai mult rabd
Merg prin localitate cu mașina personală. Esteun început de primăvară friguros. Am cu minecâteva cutii cu alimente pentru persoane care nu auposibilități financiare. Nu am
Mi-am propus să scriu câteva cărți cu povești din viața oamenilor, cu speranța că mulți se vor regăsi în ele.
Salut! Sunt Mihai Dumbravă – Autor nonficțiune, voluntar Asociația „Strop de Dragoste”
Timpul a pus patina sa pe chipurile lor, iar pașii lor abia se mai aud pe cărările vieții. Sunt bătrânii noștri, eroii din linia a treia, cei care, departe de luminile reflectoarelor, duc pe umeri povara anilor și a tăcerii. „Eroii din linia a treia” este un omagiu adus acestor suflete ce-și trăiesc, cu demnitate și curaj, viețile în umbra unei lumi care, prea des, îi uită.
În paginile cărții, autorul – Mihai Dumbravă – crează o odă închinată acestor suflete tăcute și, totodată, te invită să pășești într-o lume unde durerea și speranța se împletesc într-un dans delicat. Fiecare pagină este o fereastră către inimi care bat pentru iubire, pentru reziliență, pentru viață, chiar și în cele mai grele momente.
Am intrat în lumea scriitorilor după ce m-am pensionat, când credeam c-am făcut destule. A fost mult, până s-a aprins scânteia. Apoi, m-am lăsat condus de pasiunea aceasta.
De fapt, totul începuse cu mult timp în urmă, când, căutând o carte plăcută mie, am început să frecventez câteva librării și să cumpăr mai multe cărți. Le citeam, cu mare interes, dar, nu mă gândeam că mă voi apuca, și eu, de scris.
Acum, în cadrul unui grup de persoane îndrăgostite de scriere, mi-am așternut gândurile pe „hârtie” și am, în curs de editare, două cărți:
„Orfan, dar nu singur”, cu experiențe din viața mea.
„Eroii din linia a treia”, inspirat din lucrările de voluntariat, în care sunt implicat.
Sunt inspirat de motto-ul: „Scrie ce simți și simte ce scrii”.
Merg prin localitate cu mașina personală. Esteun început de primăvară friguros. Am cu minecâteva cutii cu alimente pentru persoane care nu auposibilități financiare. Nu am
Ultima casă de pe strada din localitatea undeocuiește nea Petre, de aici începe lanul de porumb.Casa cu prispă, acoperită cu carton asfalt – pealocuri rupt,
Și nu uita că-n viața ta Îți lași amprenta-n toate De când mă știu, îmi aduc aminte de clipelepetrecute cu mătușa mea care mă mângâia,